Cristina Sztoika @ EXCLUSIV
Acest material a fost realizat în martie 2008, publicat pe 13 martie şi republicat astăzi.
La fiecare început de lună sau na.. pe la mijlocul lunii, parterele facultăţilor sunt pline de fete sau băieţi care împart reviste. Au în spatele lor cutii întregi pline de acelaşi număr al unei publicaţii. Probabil fiecare din colegii mei sau dintre cei de la alte facultăţi au auzit de Student MAX. Până la urmă o iei din mâna celor care o împart gratuit gândindu-te şi la viitorul unui curs sau seminar plictisitor. Teoretic este revista pentru studenţi cu cel mai mare tiraj, practic este cea mai cunoscută şi citită… În spatele publicatiilor niciodată nu se află doar o tipografie şi un calculator, ci şi oameni care crează conţinutul respectiv şi semnează la finalul unor articole de multe pagini mărime.
A plecat acum 4 ani din Râmnicu Vâlcea la ASE-ul din Bucureşti…
Cristina Sztoika @ EXCLUSIV
… redactor-şef la Student MAX
Floryan: Cristina aş vrea să te prezinţi pentru cititorii YoYolino şi spune-mi câte ceva despre realizările profesionale de până acum.
Cristina: Realizări profesionale: StudentMax. Singurul loc în care am lucrat până acum. Mi-a plăcut foarte mult că am crescut şi am învăţ multe. O experienţă extraordinară.
Pe viitor m-am hotărât: o să fac marketing, branding, publicitate sau training 
. După cum vezi, ştiu “foarte bine” ce vreau de la viaţă )))
Floryan: Cum ai ajuns să scrii pentru o publicaţie?
Cristina: Eram în anul I, şi-mi amintesc că profu de engleză a venit într-o zi la oră şi a zis că el lucrează împreună cu o echipă de tineri şi că vor să lanseze o revistă pentru studenţi. Ne-a întrebat dacă am fi şi noi interesaţi să scriem. M-am ţinut atunci două săptămâni după el, l-am sunat şi i-am dat mailuri ‘fara număr’, cum se zice . după două săptămâni m-a băgat prima data în seamă – mi-a zâmbit şi mi-a zis “da, se pare că îţi doreşti cu adevărat chestia asta. să vedem ce ştii să faci” şi mi-a dat să scriu un articol de probă. dă rest is history
“…îmi fac TO DO list-uri interminabile:) Altfel n-aş face faţă.”
Floryan: Eşti redactor-şef la StudentMax, ‘redactor-şef’ sună important, ce face un redactor-şef la o publicaţie ca StudentMax?
Cristina: Nu ştiu cum e în alte publicaţii, dar la StudentMax eu fac cam tot . Glumesc, dar să ştii că într-o oarecare măsură e adevărat. Eu coordonez echipa de jurnalişti, mă asigur că îşi scriu articolele la timp, că avem poze, apoi trebuie să corectez respectivele articole. Tot eu strâng materialele şi le dau mai departe designer-ului şi celor de la producţie. De la distanţă nu pare foarte greu, dar te asigur că e foarte migălos şi e o muncă stresantă până aduni toate detaliile şi toate articolele, şi toate machetele şi toate siglele sau pozele… Trebuie să fii foarte ordonat, că nu cumva să uiţi ceva – eu, de exemplu, îmi fac TO DO list-uri interminabile Altfel n-aş face faţă.
Floryan: Cum s-ar desfăşura o zi obişnuită la servici pentru tine?
Cristina: La mine e mai multe “o noapte obişnuită la serviciu” şi asta pentru că lucrez mai mult seara. Am un job foarte flexibil, trebuie să recunosc asta. Atât timp cât revista iese ok, nu trebuie să fiu în fiecare zi la birou… noi, jurnaliştii, avem program mai flexibil, suntem mereu pe drumuri la interviuri sau la întâlniri în oraş. Seara, când ajung acasă, mă pun pe scris articole, pe trimis mailuri şi pe planificat
Floryan: Cum se desfăşoară o luna pentru revista StudentMax?
Cristina: E lung procesul Pe scurt, arată cam aşa:
-şedinţa de redacţie unde stabilim cine ce cum cât scrie pt numărul următor – research, interviuri, poze, alergătură
- redactarea articolelor
- adun toate articolele, dau feedback, corectăm, modificăm, îmbunătăţim, discutăm
- în paralele păstrăm legătura cu organizaţii studenţeşti sau alţi parteneri care ne furnizează tot felul de informaţii despre evenimente/concursuri/târguri de joburi/petreceri studenţeşti/burse şi strângem materiale şi de la ei
- machetăm articolele, materialele şi reclamele
- facem corectura finală
- tipar
- distribuţie
- culegem laurii, sugestiile, felicitările sau reproşurile
- şi apoi o luăm de la capăt
Floryan: Am făcut un mic research despre tine (îmi plăce să ştiu unele lucruri despre oameni fără să mi le zică ei) şi ţi-am găsit blogul pe yahoo 360… ai trecute la locuri unde ai locuit/locuieşti Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. Râmnicu Vâlcea?
Cristina: Da, m-am născut în vâlcea . În Bucureşti am venit când am început facultatea.
“…poate o să mă reapuc de blog…. îmi plăcea atât de mult:)”
Floryan: Ai ales blog-ul dinainte ca el să ajungă ‘la moda’ şi în România. Nu sunt mulţi care scriu din 2005. De ce ţi-a plăcut să îţi citească şi alţii gândurile? Te-ai oprit de la scris de câteva luni, te-ai mai oprit şi în trecut, dar nu pentru atât timp. Vroiam să te întreb de ce nu îţi faci un blog clasic, dar văd că trebuie să te întreb ‘de ce te-ai oprit?’.
Cristina: Nu mai am timp de blog, deşi mi-e foarte dor să scriu şi să mă citească lumea. Am prieteni şi colegi care mă mai întreabă din când în când dacă nu mai scriu… Ce pot să spun, poate o să mă reapuc de treabă… îmi plăcea atât de mult
“…nu este nicio diferenţă între o parte din editorial şi un post de blog”
Floryan: Ţi-am citit câteva editoriale, unele direct din revistă, altele pe net. Care este diferenţa între prima jumătate a fiecărui editorial al tău şi un ‘post’ normal de blog?
Cristina: Nici una Încerc că prima parte din fiecarea editorial să fie o felie de viaţă, o bucăţica ruptă din realitatea… tocmai pentru a atrage atenţia şi pentru a fi pe aceeaşi lungime de undă cu cititorii-studenţi.
Floryan: Ai făcut ASE-ul şi totuşi îţi place jurnalismul? Ai greşit facultatea sau ai împăcat şi capra şi varza?
Cristina: N-am greşit facultatea Pe nici una dintre ele Fac două facultăţi (ASE şi Publicitate), sunt în anul 4, le termin pe amândouă în vară. Mi-a plăcut economia (pentru raţionala şi curioasa din mine) şi mi-a plăcut şi publicitatea (pentru visatoarea şi creativa din mine)…. dar mi-a plăcut şi scrisul… de când mă ştiu. Că e jurnal, scrisori, revistă sau blog, nu contează: să scriu!!!! asta îmi place
“Eram într-o tabără parcă, nu mai ţin minte exact. Gaşcă mare, lume
multă, băutură şi femei )))
La un moment dat, un EL către o EA uşor (mai mult) ameţită:
“Curvooooooooooo!”.
Ea, foate nervoasă: “Băi, tu mă faci pe mine proastă???” “
Floryan: Au trecut 20 de minute de când am citit asta şi încă râd ). Acum întrebarea: Ai plecat într-un oraş mare, în ce relaţii mai eşti cu prietenii din primii 18 ani de viaţă?
Cristina: Am păstrat legătura cu mulţi dintre ei… am creat aici în Bucureşti o comunitate puternică de vâlceni glumesc – dar da, îmi place să-mi amintesc de liceu, îmi place să mai ies cu foştii colegi, cu unii dintre ei sunt încă foarte apropiată. Mă leg de locuri şi îmi place să păstrez legătura cu trecutul.
Floryan: Aveţi în revistă un fragment de pagină în care anunţaţi că sunteţi în căutare de noi membrii ai echipei “Student Max”. Aţi primit multe mailuri? Este de ajuns să vrei enorm sau e de ajuns să ştii să scrii ‘jurnalistic’ ?
Cristina: Am primit o mulţime de mailuri…. îmi ia o grămadă de timp să le sortez pe toate Da, din punctul meu de vedere e f important să văd că cineva îşi doreşte cu adevărat să scrie şi că e motivat. Cât despre talentul de a scrie… nu am pretenţia că cineva să scrie perfect de la început – nimeni nu s-a născut învăţat. Le dau întotdeauna un text de probă şi apoi îl citesc căutând potenţial, o exprimare coerentă şi fără greşeli gramaticale şi (măcar ceva) înclinaţie spre scris. Dacă le au, atunci e ok şi putem începe colaborarea – exerciţiul o să şi-l facă în timp, scriind şi primind feedback de la mine sau ceilalţi colegi din redacţie. E frumos să-i vezi cum cresc în jurul tău şi cum poţi să le arăţi şi tu din cunoştintele tale.
“…trebuie să ştii când să te retragi şi să laşi pe altcineva să încerce să fie redctor-şef”
Floryan: Mi-ai spus ceva de ‘planurile de viitor’ …generalist aşa, da te-ai gândit că o să vină şi vremea când va trebui să renunţi la StudentMax? …totuşi într-o zi nu vei mai fi studentă.
Cristina: Bineînţeles că am planuri de viitor. Din păcate, probabil că o să mă retrag de la StudentMax în vara această. E şi normal: pe de o parte termin facultatea şi nu o să mai fiu la curent cu viaţa studenţească. Iar pe de altă parte e bine să ştii când să te retragi şi să laşi şi pe alţii să încerce să fie redactor-şef .
Floryan: Care este cel mai bun articol al tău? Zi-mi despre ce a fost articolul care doar atunci când pronunţi cuvantul ‘articol’ îţi sare prima data în minte.
Cristina: Am fost foarte mândră de un cover-story pe care l-am scris acum aproape doi ani cred. Subiectul era facultăţile de stat vs. cele particulare. Ţin minte că la momentul respectiv chiar am făcut un research extrem de aprofundat şi am reuşit să mă întâlnesc cu rectorii celor mai importante universităţi din Bucureşti. Şi acum îmi amintesc cu mândrie de articolul respectiv.
Floryan: În final, un mesaj pentru cititorii YoYolino?
Cristina: Fii ambiţios. Dacă le arăţi celor din jur că îţi doreşti cu adevărat un lucru şi dacă munceşti destul, nu te mai poate opri nimic. Eu am trăit-o pe pielea mea.
Comentarii:
Leave a Reply