Cat de mare e Casa Poporului?
Se da Casa Poporului. In poze pare mare, vedeti poza de mai jos? Este un dreptunghi cu rosu desenat pe ea.
In dreptunghiul ala se vede poza de mai jos.
Oameni si oameni…
Pe la Pasti asa, ma intorceam cu autobuzul de la tara (da, nici eu nu-s baiat de bani gata). Opreste soferul la o statie (intr-o zona cu populatie majoritara de culoare) si se urca un cetatean. Se urca un tigan in autobuz. Biletul pana la statia urmatoare costa 15 000 lei. Tiganul ii intinde o hartie de 50 de RONi, la care soferul il roaga sa se dea jos si sa-i schimbe la magazinul de langa statie. Totodata soferul ii mai zice ca atunci cand se da jos sa aiba grija cu usa. Se da jos tiganul, dar credeti ca si-a mai amintit de usa?
Pai se da jos si soferul si incep “fu… cioara matii de …bip bip bip”, si parca m-am si bucurat ca i-a zis-o.
Astazi, ora 11.20 seara. Mergeam spre casa si desi mergeam pe strada cu statiile de RATB nu ma gandeam ca asa tarziu mai circula. Ma uit mai bine chiar trecea de mine un autobuz. Ma opresc 5 secunde (pana mi-am calculat daca mai am timp sau nu sa-l ajung) si am inceput sa alerg spre statia de la 100 de metrii distanta. In fata mea, ceva mai departe mai alergau doi baieti. Autobuzul opreste, se urca lumea, ii asteapta si pe baieti. Inchide usile si da sa plece. In acel timp ajung si eu abia rasufland in dreptul lui. Se opreste. Se mai uita odata in oglinda si imi deschide usile.
Desi fara nicio obligatie sa mai imi deschida si mie, soferul a fost ma intai om. Cand am coborat in statia mea, m-am uitat la el, parca vrand sa-i multumesc. Era un baietzas de veo 30-35 de ani. Oare si el alerga dupa autobuze la varsta mea?
"Ring" – tabloid gratuit pentru Bucuresti
De luni s-a lansat (cred, eu astazi l-am citit prima data) un nou ziar gratuit in Bucuresti. Pe numele sau Ring, ce ma face sa ma gandesc la Click, ziarul pleaca de la formatul unui tabloid (stiti voi tabloidele sunt ziarele alea care au ca subiecte de prima pagina ce chiloti si-a cumparat Alina Plugaru sau de ce nu are silicoane Andreea Balan).
Inainte sa vorbesti despre altii…
…uita-te la tine!
Eram astazi in tramvai, in 41 (am remarcat ca mereu povestesc intamplari din tramvaie:d), iar vis-a-vis de scaunul meu pe alt scaun era un gras, un gras imbracat in camasa si tricou cu pantalonii de iarna si cu adidasii de munte in picioare. In fatza (da imi e lene sa scriu cu diacritice) lui statea o fata, amica de-a lui caci vorbeau despre baieti, masini si alte alea. Ea era imbracata in blugi normali, adidasi si avea un pulover pe gat.
Tramvaiul sta la semafor, iar pe trotuar era o statie de autobuz in care se afla o domnisoara. Domnisoara era imbracata intr-o fusta de blugi deasupra genunchilor, avea o pereche de strampi negrii (da, colanti asa) si un maieu. Era destul de aranjata, insemnand ca isi aranjase parul si era puin rujata.
Fata a fost observata de cei doi (grasu si amica lui), la care reactia lor a fost:
grasu: “uite-o si p’asta”
amica lu grasu’: “da ma, cum se imbraca”
grasu: “am mai vazut unele ieri in pantelimon, cad bleah, vai de astea”
Concluzia:
Ce treaba avea fata respectiva ca la caldura care a fost astazi s-a imbracat si ea mai lejer? Asa se intampla cand unii vorbesc despre altii, dar nu se uita la ei…
p.s.: eu eram imbracat in pantaloni trei sferturi si tricou, de mine ce-or fi zis?
Indienii la Unirii [poze | video | story]
Ieri seara langa magazinul Unirea doi barbati imbracati in indieni si-au intins taraba la marginea trotuarului, au dat drumul la un microfon, au montat niste boxe si au inceput sa cante muzica din locurile lor natale. Nu a trecut mult timp pana o multime de oameni s-a strans in jurul lor sa-i asculte, sa le faca poze sau sa cumpere un cd.
Cine sunt “indienii”?
Cei doi barbati fac parte dintr-o formatie ce se numeste ca si solistul si anume FERNANDO JOSE WAYRA. Cel care a compus muzica este chiar solistul, celalalt fiind doar un colaborator. Au pana acum scoase 5 cd-uri, cd-uri ce pot fi cumparate de la standul lor. [click pentru profilul lor de myspace]
Fotografii cu cei doi “indieni” la Piata Unirii:
